Vârful Everest este cel mai înalt din lume, iar acesta se pare că este în continuă creștere. În ultimii ani, specialiștii spun că masivul a crescut, în ultimii ani, cu zeci de metri.
Una dintre cele mai mari dorințe ale alpiniștilor de performanță este escaladarea acestui vârf, iar puțini sunt cei care au reușit să o facă. Se pare, însă, că această misiune devine tot mai dificilă, pentru că Everestul a crescut în înălțime, arată The Guardian.
Dar care este, de fapt, explicația? Munții Himalaya s-au format în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, când subcontinentul indian s-a ciocnit cu placa tectonică eurasiatică. Cercetări recente au sugerat că marginile acestor plăci erau deja foarte înalte înainte de coliziune.
Cum procesul este încă în desfășurare, lanțul muntos continuă să fie „împins” în sus, dar experiții spun că, în afară de asta, există și o altă explicație pentru care vârful continuă să crească: eroziunea provocată de apele montane din regiune. Potrivit cercetătorilor, eroziunea a făcut ca masivul să crească cu 15 până la 50 de metri în ultimii 89.000 de ani, iar procesul continuă și astăzi.
„Studiul nostru demonstrează că până și cel mai înalt vârf din lume este supus unor procese geologice care îi pot afecta în mod vizibil înălțimea pe perioade de timp geologice relativ scurte”, a spus profesorul Jingen Dai, co-autor al studiului realizat de specialiști de la Universitatea de Geoștiințe din Beijing.
CITEȘTE ȘI: DOLIU ÎN ROMÂNIA! ALPINISTUL GABRIEL TABĂRĂ A MURIT PE EVEREST
Dai a remarcat că Everestul prezintă o anomalie, vârful fiind cu aproximativ 250 de metri mai înalt decât celelalte vârfuri din Himalaya. În plus, datele au sugerat o discrepanță între ratele de creștere pe termen lung și pe termen scurt ale Everestului. Din acest motiv, spune cercetătorul, echipa și-a dat seama că trebuie să existe un mecanism care permite ca acest vârf să crească mai mult decât celelalte.
Rezultatele sugerează că, în urmă cu aproximativ 89.000 de ani, cursul superior al râului Arun, care se află la nord de Everest – și care s-ar fi scurs spre est pe platoul tibetan – s-a contopit cu cursul inferior, ca urmare a erodării acestuia din urmă. Rezultatul a fost că întreaga lungime a râului Arun a devenit parte a sistemului râului Kosi.
Acest fenomen a dus la o creștere a eroziunii în apropierea Everestului și la formarea defileului râului Arun.
„În acel moment, probabil a existat o cantitate enormă de apă suplimentară care curgea pe râul Arun, iar aceasta ar fi fost capabilă să transporte mai multe sedimente și să erodeze mai multă rocă de bază și să taie în fundul văii”, a explicat Dr. Matthew Fox, de la University College London, coautor al studiului.
CITEȘTE ȘI: ALPINIST ROMÂN, SFÂRȘIT TRAGIC PE MONT BLANC! BĂRBATUL DE 35 DE ANI A CĂZUT 200 DE METRI ÎN GOL